| |
Date de contact:
Str. Ionel Perlea, Nr. 10, Sect. 1, Bucuresti
Tel./Fax: 021-310.21.91
|
|
|
| |
 |
|
Evolutia protezarii in tara noastra este determinata de dezvoltarea ei in tarile europene din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, de numarul mare de amputati din primul razboi mondial si de dezvolarea invatamantului medical de ortopedie si traumatologie.
In anii razboiului de independenta, 1877-1878, doi tehnicieni straini, Trapizanni si Brhöm organizeaza la Bucuresti, primul atelier de tehnica ortopedica. Carol Bunger mai deschide un magazin si un atelier in 1894, in care se confectioneaza proteze din piele cu schelet metalic, articulate la genunchi si glezna dupa modelul german. În acelasi timp, in America, protezele din lemn, cu greutate redusa, au impus extinderea metodei pe plan mondial.
Dupa o specializare in Germania, in clinici de chirurgie ortopedica (Prof. Gluck si Prof. Hoffa) (1903-1905), Dr. Ion Ghiulamila, organizeaza la Bucuresti un "Institut de Ortopedie" si este numit din 1915 Conferentiar, la Institutul Medico-Militar. În timpul primului razboi mondial (1916-1918) este evacuat la Iasi, unde la Nicolina, organizeaza primul atelier de protezare si un serviciu de mecano-terapie pentru protezarea amputatilor de razboi, subventionat de stat, ce a servit ca model pentru infiintarea de noi ateliere si reorganizarea celor deja existente.
Din 1921, Conferentiar in serviciul de chirurgie, la Cluj, Dr. Al. Radulescu organizeaza primul spital de ortopedie al Ministerului Sanatatii din tara, "Spitalul de Ortopedie si Tuberculoza Chirurgicala Regina Maria", separand ortopedia de chirurgia generala, dupa modelul existent in Europa din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Pe langa sectia clinica, spitalul avea si un atelier de protezare si ortezare, un compartiment de fizio-kineto-ergoterapie si o scoala pentru copiii infirmi cu spitalizare indelungata.
In 1940, ca urmare a ocupatiei Transilvaniei prin dictatul de la Viena, echipa de medici si protezisti formati se evacueaza si organizeaza primul spital de ortopedie din Capitala, pe strada Nerva Traian, care din 1944 se transforma in "Institutul de Ortopedie" cu sectie de protezare si peste 125 de lucratori. Din 1945 se infiinteaza noi servicii de protezare: "Centrul de ortopedie numarul 1" in cadrul Casei I.O.V.R. sub conducerea Dr. D. Pintilie si "Spitalul de ortopedie numarul 2" in cadrul Directiei Medicale C.F.R. sub conducerea Dr. Caracota si a tehnicianului protezist I. Nitulescu.
Datorita numarului mare de invalizi in tara, s-a restrans activitatea de protezare din Bucuresti si s-au infiintat noi ateliere ortopedice de protezare pe langa spitalele de ortopedie din Cluj, Iasi si Oradea. În acest timp, pe plan european, in special in Germania, dar si in America s-a inregistrat un progres considerabil in domeniul realizarii protezelor, atat din punct de vedere al materialelor folosite cat si al mecanismelor statice si dinamice de functionalitate ale acestora.
Anul 1949, consemneaza infiintarea primei "Clinici de Ortopedie si Traumatologie" din tara la spitalul Brancovenesc, avand ca scop organizarea, specializarea si perfectionarea medicilor ortopezi, condusa de Acad. Al. Radulescu pana in 1964 si in continuare de Prof. Aurel Denischi.
 |
In anul 1950, prin decizia Ministerului Muncii si Prevederilor Sociale, toate atelierele de protezare din Bucuresti, Cluj, Iasi si Oradea se organizeaza intr-o intreprindere de sine statatoare sub denumirea de "Întreprinderea de Ortopedie de Stat Pirogov". În 1956, Ministerul Sanatatii adauga ca filiale acesteia inca 8 centre noi de protezare pe langa policlinici si spitale de ortopedie: Colentina, Bacau, Timisoara, Craiova, Brasov, Galati, Tg. Mures si Eforie, iar din 1967 prin hotararea 2752 din 6 noiembrie 1956 se schimba denumirea in "Întreprinderea de Produse Ortopedice si Protezare (I.P.O.P.) cu 12 filiale in tara.
Dupa 1964 sub conducerea Prof. A. Denischi, in cursurile de perfectionare si specializare ale medicilor ortopezi sunt introduse progresele inregistrate in tehnicile de amputatie si protezare, iar cadrele didactice din Clinica urmeaza stagii de informare si perfectionare, Prof. O. Medrea in Germania si Dr. Gh. Panait in Italia la Officina Institutului Rizzoli din Bolognia. |
| (Acad. Al. Radulescu) |
Mai mult a fost realizat practic in 1979, la inaugurarea Clinicii de Ortopedie si Traumatologie din Spitalul Municipal integrarea unei sectii de protezare pentru necesitati didactice sub indrumarea unui cadru didactic, Dr Gh. Panait. Dupa 1991 IPOP poarta numele de SC ROMHANDICAP , iar in anul 1997 isi schimba si statutul devenind societate pe actiuni. Tot in aceasta perioada apar si alte societati particulare pentru confectionarea dispozitivelor medicale destinate recuperarii deficientelor organice in cadrul asigurarilor sociale de sanatate (EuroMedical System, Ortopedica, AtoEM SRL, Ortotech, RosalOrtopedic, etc).
In urma participarii la al XI-lea "Congres Mondial al Societatii Internationale de Protezare si Ortezare - ISPO" desfasurat la Hong Kong in 1-5 August 2004 a d-lui. Prof. Dr. Panait Gh. si kt. Pr. Banica Laurentiu, din discutiile cu oficialii ISPO, s-a hotarat infiintarea ISPO Romania. Astfel, prin intrunirea a 11 membrii fondatori, la 25 ianuarie 2005 a luat fiinta Societatea Ortopedica de Protezare si Ortezare ISPO Romania cu personalitate juridica. Ulterior a fost afiliata Asociatiei Medicale Romane pe plan intern, si pe plan international este afiliata la "International Society for Prosthetics and Orthotics - ISPO" cu sediul la Copenhaga.
Scopul acestei societati este bazat pe activitatea profesionala multidisciplinara de ingrijire a sanatatii persoanelor cu handicap locomotor, este de a identifica, sprijini si promova in mod sistematic si unitar valorile din domeniul protezarii si ortezarii , de a asigura dezvoltarea continua a cunostintelor si practicii medicale in domeniu, cresterea eficientei actului de amputatie, protezare/ortezare si ingrijire a bolnavilor cu handicap locomotor, pentru reintegrarea sociala, recastigarea demnitatii personale si a statutului social adecvat ale acestora, prin dezvoltarea invatamantului (perfectionarii profesionale, specializarii, recalificarii, policalificarii etc.) si cercetarii in domeniu, a activitatii de constructie a protezelor si ortezelor si, in general, a tuturor serviciilor medicale si celorlalte activitati din domeniu.
Astazi orientarea multidisciplinara a ISPO ofera prin parteneriate academice, congrese mondiale, conferinte si simpozioane regionale si revista "Prosthetics and Orthotics International", jurnalul oficial al ISPO ofera tuturor celor 42 societati nationale din tarile afiliate, promovarea prin publicarea cercetarilor si studiilor realizate pe plan national, garanteaza stiintific si tehnic o informare la cel mai inalt nivel si asigurarea unei infrastructuri tehnice corespunzatoare dezvoltarii tehnologiilor actuale biomedicale, protezele bionice fiind ultima cucerire tehnica la granita dintre bionica si cibernetica.
|
|
|
|
|
